CEC complicele lui Șhor

În Republica Moldova există doar doi oameni implicați în furtul miliardului. Primul este Plahotniuc, dinsul este și beneficiarul final al furtului.

Al doilea este Șhor, complicele lui Plahotniuc în furtul secolului și-n viața politică de zi cu zi.

Nu întîmplător, unde apare primul, automat este și celălalt.

Inclusiv motto-ul de campanie este identic. Vorbe, Nu fapte. Asta deducem din spoturile electorale ale PDM și Șhor, care, de altfel, au același regizor.

Plahotniuc și Șhor împart frățește inclusiv timpul de publicitate electorală la holdingul păpușarului. În decurs de-o oră, canal 2 difuzează minimum 6 spoturi, cîte 2 concomitent aparținînd unei singure formațiuni politice, mai mult decît permite legislația electorală.  De contracandidați nici vorbă.

Inclusiv agitatorii PDM și Șhor sunt instruiți  din același centru de comandă-PDM.

Partidul Șhor a fost prins de nenumărate ori, în cadrul acestei campanii, încălcînd flagrant legislația electorală prin coruperea masivă a alegătorilor: ceasuri, fulare, jachete, sacoșe cu bunuri, iar CEC pînă acum se face mut în popușoi.

https://unimedia.info/ro/news/9eb08b0fd8b028d6/video-valeriu-munteanu-cere-excluderea-lui-ilan-sor-din-cursa-electorala-primarul-de-orhei-acuzat-de-coruperea-alegatorilor-si-utilizarea-resurselor-administrative.html?utm_source=Site%20Widgets&utm_medium=Trend%20News%20Widget&utm_campaign=Trend%20News%20Widget

În timp ce candidații electorali se înregistrau în cursa electorală, Șhor defășura concerte cu participarea interpretului rus, Stas Mihailov la Ohei, Comrat și Bălți .

Or, pentru astfel de situații, CEC este obligată să excludă concurentul electoral din cursa electorală, dar nu o face.

E și clar de ce.

6 decembrie 2018, Voronin susținea că PCRM îi retrage imunitatea politică Alinei Rusu, președinta CEC.

De facto, Voronin a transmis puterea sa asupra CEC în mîinile lui Plahotniuc.  

Maia e bine la Londra? cu cetățenii cum rămîne...

Maia Sandu fără suportul direct al lui Andrei Năstase este un nimeni. Cum DA și-a retras sprijinul politic, cum  Liderul PAS a  și  dispărut din piesajul politic al RM. Probabil a obosit prea mult în timpul campaniei, de-a ales să stea la Londra de la începutul lunii.

Maia, musca cu aripa frîntă

Despre decizia CC de astăzi partidele implicate în proces au fost anunțate cu 5 zile în prealabil. Chiar și așa Maia Sandu n-a ezitat să ne prostească un pic pe facebook pînă la începerea ședinței CC. Într-o postare, M. Sandu susține că: “Curtea Constituțională a decis să organizeze ședința de examinare a raportului Comisiei Electorale Centrale în lipsa mea”. Mesajul a fost atît de mediatizat, încît, în loc s-o învinovățească, au transformat-o în jertfa sistemului.

Incompetența PAS

După o privire arancată peste mulțimea adunată în sala CC, am constat că nicio persoană din anturajul liderului PAS n-a fost prezentă la ședința de astăzi. Fiind observați membrii CEC, ai partidului Socialiștilor, reprezentantul Promo-LEX, bloggeri și cam atît.

Unicul reprezentant al PAS a fost Sergiu Litvinenco delegat pe partea de proces. Ce ține de competențele acestuia lasă de dorit. Omul n-a avut niciun contraargument la întrebările adresate de Tănase. Litvinenco nu și-a putut argumenta nici cunoștințele dobîndite în timpul facultății. Mai mult decît atît, “acesta , a venit la Curtea Consitutuțională fără procură. Ei nici procedurile juridice nu le cunosc”, menționează Luchianiuc pe facebook. Serioasă treaba.

În cazul dat Tănase avea tot dreptul să-l excludă din sala de ședințe. Dar n-a făcut-o spre insatisfacția lui Maia.

PS. Maia este ca o muscă, zumzăie mult, dar fără “tolc”.  

Responsabilitatea pentru nevotare revine în proporție de 70% diasporei

Este de-a dreptul aberant să plasezi toată iresponsabilitatea diasporei pe umerii CEC-ului.

Potrivit legislației electorale numărul secțiilor de vot existente în afara țării se stabilește cu 35 de zile pînă la alegeri. Aici CEC-ul nu poate intreprinde absolut nimic, dar absolut nimic, responsabilitatea revenindu-i ca întotdeauna parlamentului,  care și-n acest an a decis că 100 secții de votare sunt suficiente pentru diasporă.

O secție de votare nu poate depăși 3 mii de voturi. Aici sunt incluse și listele suplimentare, deci, oricît nu ne-am screme în acest moment CEC-ul nu poate întreprinde absolut nimic pînă cînd legislația electorală nu va fi schimbată.

Numărul scăzut, lipsa entuziasmului disporei de a se înregistra pentru a participa la vot,  au condus spre eșecul înregistrat în 13 noiembrie. Încă pe 8 iulie 2016, CEC informa cetățenii din diasporă despre posibilitatea acestora de a vota. Ca să vă reamintesc că așa ceva a existat voi da citire unui fragment, nuanțat de Andrei Năstase la orice apariție publică a sa. 

“Cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care se află în străinătate sînt invitaţi să acceseze pagina www.alegator.md şi să completeze la rubrica “Înregistrare prealabilă” formularul de înregistrare şi declaraţia electronică, prin care îşi exprimă voinţa de a participa la alegeri. Ulterior, alegătorul va primi confirmarea privind înregistrarea sa prealabilă la adresa de e-mail pe care a indicat-o în formular. Înregistrarea prealabilă va permite identificarea concentraţiilor majore de alegători în vederea constituirii secţiilor de votare suplimentare. Perioada înregistrării prealabile pentru alegerile din 2016 s-a început la data de 10 mai 2016 şi se va încheia pe 19 septembrie 2016”.

Astfel, potrivit datelor CEC, doar 3 559 de  moldoveni din  68 de state ale lumii sau înregistrat pentru a participa la vot. Restul 200 de mii, doar atîți au pretins la vot în turul II, ce-au făcut din mai pînă în septembrie?

Așa că, înainte de-a vă lamenta în fața camerei, pe rețelele de socializare bine ar fi să și vă informați la timp despre responsabilitatea civică ce vă revine fiecăruia în parte dragi concetățeni.

Ce are CEC-ul cu noi?

“Comisia Electorală Centrală este o instituţie publică permanentă fondată în vederea realizării politicii electorale, pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor. Valorile de bază ale CEC sunt: Integritate, impaţialitate, independenţă, transparenţă, responsabilitate şi profesionalism, credibilitate, receptivitate, inovaţie şi orientare spre cetăţean”.

CEC în timpul regimul comunist

CEC-ul a fost transformat într-o unealtă politică în timpul guvernării comuniste. Astfel, Voronin asigurîndu-și fotoliul prezidențial 8 ani consecutiv. Chiar și așa în timpul regimului comunist nu se auzea de falsificări în masă ca acum.

CEC-ul pro European

26 noiembrie 2014, partidul Patria condus de Renato Usatîi este exclus din lista electorală de către CEC. Evenimentul se producea cu doar 4 zile înainte de ziua desfășurării scrutinului parlamentar. Soartă, pe care urma s-o aibă și Partidul Socialiștilor dacă nu interveneau la timp structurile internationale. La baza deciziei de atunci a CEC stătea vaga idee  precum că Partidul Patria nu ar fi  raportat 8,156 mil. de lei. Bani care au fost primiți din străinătate prin intermediul Băncii de Economii. Deși, fapta formațiunii condusă de Usatîi n-a fost probată pînă în prezent, lucrurile nu s-au mișcat din loc, din contra au alunecat continuu.

Alegeri  locale generale  2015

Iunie 2015 a intrat în istorie ca anul cu cele mai mari falsificări înregistrate de la independență-n coace. Scrutin care i-a oferit lui Plahotniuc 80 la sută din totalitatea pîrghiilor administrative de nivel I și II, precum și controlul municipiului Chișinău prin persoana lui Chirtoacă.

Cel mai mult în cadrul campaniei din 2015 a uimit totuși democratul Țuțu, care oriplat de situația creată, se întreba în parlament  cum „La Colonița, în casa familiei Dumitru și Zinaida Ghimpu, sunt înregistrate 400 de persoane. Poate ne spuneți de unde are primarul degrevat din Băcioi acces la listele de la „Registru” și cum se deplasa acesta cu mașina de serviciu la toate treburile lui…”. Situație pe seama căreia am rîs cu toții.

Alegeri prezidențiale 2016

După falsificările în masă produse în iunie 2015  toți acuzam conducrea CEC car fi sub papucul păpușarului. Actualmente, coomponența structurii este alta, iar penibilitatea ei aceiași.

Zilele acestea CEC a stabilt numărul persoanelor cu drept de vot. Cifra este una exorbitant de mare, în condițiile în care țara este părăsită zilnic de 106 cetățeni, iar satele nostre vizibil sunt pusteite. Potrivit CEC, pe 30 octombrie 3 237 032 de cetățeni ar trebui să se prezinte la urnele de vot.

În timp ce, rezultatele preliminare ale recensămîntului din 2014, atestă contrariul. Mai exact,  pe teritoriul Republicii Moldova sunt 2.913.281 de persoane. Cu 323,751 de cetățeni mai puțin decît numărul indivizilor cu drept de vot înregistrați la CEC.

Or, pentru a se adeveri datele CEC, Republica Moldova ar trebui să aibă o populație de minin 4 mil de persoane, dintre care la 3mil să le revină dreptul de vot.

În felul dat, Plahotniuc și-a asigurat cîștigul prezidențial prin 323,751 de voturi, indiferent de numărul alegătorilor ce se vor prezenta la urne.