În cadrul unei discuții cineva susținea: alta ar fi fost starea la moment
dacă Dodon semna decretul de numire a Maei în funcția de prim-ministru, nu tocmai
în ultima zi.
Menționez:
1. Nu s-a produs tocmai în ultima zi. Potrivit legislației,
termenul limită în cazul dat o constituia data de 9 iunie. Dacă se depășea, era
ilegal.
2. Președintele era unicul împuternicit să dizolve
parlamentul, numai după consultarea tuturor fracțiunilor parlamentare.
3. Majoritatea creată nu este despre Dodon, ci despre faptul
că Plahotniuc a pierdut puterea. Indiferent de circumstanțe, liderul PD proceda
la fel. Lucru nuanțat expres, nu o singură dată în ultima perioadă, de către
ex-primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă.
Dar să le luăm pe rînd.
despre Impasul negocierilor
11 februarie, Andrian Candu în cadrul unei conferințe, mai în glumă mai în
serios, menționa că: „PDM, deși are mai multe mandate, invită blocul ACUM la
negocieri și este gata să cedeze funcția de prim-ministru”. https://www.facebook.com/watch/?v=264932304419398 Evident, ACUM a refuzat.
Miza blocului din start era, nu coaliția cu Plahotniuc, deși funcția îi interesa
la maxim, ci deoligarhizarea țării.
Dicuțiile fiind lansate pînă la validarea alegerilor.
9 martie 2019 Curtea Constituțională valida alegerile parlamentare din 24
februarie același an.
12 martie blocul ACUM refuza invitația lansată de socialiști, motivînd
astfel: ACUM colaborează „doar
cu cetăţenii Moldovei”.
Reprezentanții blocului au semnat un
angajament față de popor de a nu face negocieri cu forțele oligarhice. Noi nu
suntem ca ei, noi ne-am obișnuit să ne ţinem de cuvânt și să ne respectăm
promisiunile. Plahotniuc și Dodon intenționează să-şi acopere activitatea
comună, care a început cu mult timp înainte de alegeri”, conchidea Năstase.
La rîndu-i, Maia Sandu susținea: „Voi
reitera poziția noastră fermă, nu negociem cu forțele oligarhice: Partidul
Democrat, Partidul Socialiştilor și Partidul Şor”. http://www.infotag.md/politics-ro/273447/
Ideea că, noi nu suntem ca ei a fost
lansată cu mult înainte de validare alegerilor din 24 februarie. Mai exact, în
toamna anului 2016 cînd bătalia se dădea pentru prezidențiale. Și, pe care
segmentul drepții a acaparat-o fără să mediteze mult. Politica fiind întîi de toate
arta compromisului.
21 martie are loc prima ședință a
parlamentului soldată cu ropote de zîmbete și multe interpretări pentru noi
toți.
Dat fiind faptul că timpul se
scurgea rapid, iar negocierile au încremenit în faza lor inițială, pe 25 martie
în joc intra președintele Dodon. Pe 26
martie acesta reușea performanța de-a se întîlni separat cu liderii PSRM, PDM
și-a blocului ACUM. Întrebată cum a
decurs discuția cu președintele, lidera PAS a recunoscut abilitățile profesionale
ale lui Dodon.
În seara aceleiași zile, 26 martie,
Dodon solicita de astă dată o sigură
întrevedere în format restrîns cu participarea Zinaidei Greceanîi, Vlad
Plahotniuc, Maia Sandu, Andrei Năstase pentru data de 2 aprilie.
Cu puțin timp înainte de
întrevederea cu Dodon din 26 martie, Năstase o propunea pe Maia Sandu pentru
funcția de prim-ministru, la rîndu-i lidera PAS, pe Năstase președinte al
legislativului. În viziunea lor aceasta era unica formulă de-a elibera țara din
captivitatea păpușarului.
1 aprilie, membrii ACUM refuzau
invitația repetată lansată de Dodon și propuneau varianta lor. Mai exact,
chemau disperat deputații care nu sunt controlați de regimul oligarhic la
dicuții transparente în incinta parlamentului, pe data 2 aprilie la ora 10. Reiterînd
că nu vor negocia cu PDM.
Ulterior, Năstase recunoștea că
deputații necontrolați de Plahotniuc ar fi chiar cei pe care el întotdeauna i-a
plasat în oala păpușarului, socialiștii. Moment în care a dezmințit și mitul.
Aspect care intra în contradicție cu viziunea
celor de la PAS. Reamintesc, Alaiba și Popșoi se întreceau în declarații pe
seama constituirii coaliției PSRM-PD. În timp ce, Nastase zilnic ruga
socialiștii să voteze pachetul de deoligarhizare prezentat de bloc. Deși,
socialiștii din start au menționat că nu
vor duce tratative cu PD.
La urma urmei cine să creadă
socialiștii, din moment ce toți vuiau non stop că-s mîna Moscovei. J Într-un final s-a
dovedit că mâna Moscovei a fost mai rațională în raport cu mâna accidentului. Dar,
despre asta voi vorbi mai jos.
Pe 9 aprilie socialiștii au
prezentat varianta lor de compromis. Zinaida Greceanîi speaker, Maia Sandu
prim-ministru, de asemenea solicitau conducerea a 3 portofolii ministeriale:
Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul de Externe și funcția de viceprim-ministru pentru
reintegrare. https://www.youtube.com/watch?time_continue=45&v=EqdBJ-Q_pTQ Poziție reiterată pe 6
iunie.
Pe 31 mai democrații chemau
socialiștii la negocieri, dispuși să voteze speakerul propus de socialiști. Ultimii
au luat act de propunerea PD, menționînd că o reacție va fi expusă după
convocarea Consiliului Republican.
Reamintesc, însuși Dodon pomenea de o
majoritate parlamentară creată de PSRM-PD,
după condițiile socialiștilor.
După propunerea PD, PSRM- ACUM au
continuat polemica. Fiecare păstrîndu-și pozițiile deja reiterate.
Miza negocierilor
Pînă la urmă baza compromisului între ACUM-PSRM au constituit-o funcțiile.
3 iunie la Chișinău își fac prezența Johannes Han (înaltul Comisar European pentru Vecinătate),
invitat de blocul ACUM; Brad Freden (Director
al Oficiului pentru Afaceri Est-Europene), invitat de PDM și
Dmitri Cozak (vicepremier rus), invitat de socialiști.
Toți pe rînd s-au întîlnit cu conducerea ACUM, PSRM, PD. Dintre toți doar
Cozak s-a expus extrem de clar asupra crizei din Moldova: crearea unei
majorități temporare între PSRM-ACUM, revenirea la sistemul proporțional de
vot, consultarea Comisiei de la Veneția, în caz că nu se va ajunge la consens
să fie declanșate alegeri anticipate.
Opinie de care Maia a ținut cont întru totul.
5 iunie, lidera PAS mergea în întîmpinarea socialiștilor. „PAS este gata
s-o voteze pe Zinaida Greceanîi speaker”, susținea aceasta. Ideea salutată imediat de socialiști.
Exact în aceiași zi socialiștii și-au motivat decizia de-a discuta cu
democrații, ulterior se vor expune. Întîlnirea s-a desfășurat a doua zi (7
iunie). Imediat după discuții, socialiștii cît și democrații afirmau că,
reciproc și-au ascultat propunerile. Decizia finală va fi anunțată după
consultarea consliului republican desfășurat în aceeași zi.
Și PDM și-a convocat Biroul Politic Național.
Pe anticipate s-au expus și democrații după consultarea Biroului Politic Național
din 7 iunie.
Imprevizibilul s-a produs spre seară în incinta parlamentului, loc în care
ACUM aștepta PSRM-ul pentru ultima rundă
de negocieri.
Imediat, Dodon a convocat ambasadorii SUA, UE și a Rusiei într-o ședință de
urgență. Problema abordată, recunoașterea internațională a eventualei coaliției
PSRM-ACUM. Abia după consemțămîntul celor 3 s-a convocat ședința parlamentului.
Cu 56 voturi din 61 de deputați prezenți, Zinaida Greceanîi a fost votată
speaker. S-a stabilit formala de 4 vicepreședinți ai legislativului: Ion Ceban-PSRM,
Mihai Popșoi-PAS și Alexandru Slusari – PPDA, un loc a fost alocat
PD-ului.
Imediat, Dodon a semnat decretul prezidențial, prin care Maia Sandu a fost
numită prim-ministru. Jurămîntul a fost depus în sala plenului sub privirile
tuturor deputaților. Nastase a fost numit viceprim-ministru și Ministrul Afacerilor
Interne.
În urma compromisului, PSRM s-a ales cu 2 portofolii ministeriale: Vasile
Șova viceprim-ministru pentru reintegrare și Pavel Voicu- Minstrul Apărării.
Tot în acea zi cu votul a 61 deputați Republica Moldova a fost
declarată „Stat Capturat”.
Deputații au condamnat decizia CC pentru tentativa de uzurpare a puterii în
stat.
După cum am zis, Zinaida Greceanîi a fost votată de 56 deputați din 61
prezenți. 4 s-au obținut, 1 vot împotrivă. Pînă la ora votului „curajoșii zilei”
s-au demascat: Maria Ciobanu, Octavian Țîcu, Iurie Reniță, Lilian Carp, Dinu
Plîngău.
Maria Ciobanu și Dinu Plîngău n-au
susținut-o pe Greceanîi la funcția de speaker din cauza viziunilor unioniste.
Octavian Țîcu 10 ani a fost editorialist la ziarul Timpul, publicație care
slujește osanele lui Plahotniuc pînă în prezent. Ulterior membru PPEM, liderul
căruia, Leancă se afla sub lupa păpușarului. Pentru o lună a fost Ministrul
Tineretului delegat de PL în cadrul alianței cu PD.
Iurie Reniță, ambasador în România numit de alianța pro-europeană.
Lilian Carp nu s-a sfiit defel să stea într-o alianță cu PD atîțea ani. Puteau
oamenii dați să se distanțeze atît de rapid de PDM? Mă îndoiesc.
Sedința de constituire a noului parlament s-a pterecut sub ochii
ambasadorilor Derek Hogan, Peter Mihalco și Oleg Vasnețov.
În zilele ce au urmat oficiali UE, SUA, Rusia, Canada, România etc,
Asambleia Franceză, APCE, parlamentul 90 precum și Bălțiul, Basarabeasca, Cimișlia,
Briceni, Congazciuc au recunoscut legitimitatea parlamentului și a guvernului
conduse de Zinaida Greceanîi și Maia Sandu. https://unimedia.info/ro/news/2c7fd51820c7787b/apce-numeste-guvernul-sandu-unul-complet-operational.html?fbclid=IwAR12pCN5MhQMpWVugNuDv7YA00lXHbPQbUAEnchYHpvZ6eCpeilReJmxE00
Noua conducere a fost recunoscută de marea majoritate a jurnaliștilor,
politologilor, foști deputați, ex membri ai CC, primării, diaspora.
Din start s-au opus unioniștii controlați de Plahotniuc, Șalaru (declara că
PUN este pregătit să protesteze față de eventuala coaliție PSRM-ACUM),
Bilețchi, Ghimpu, chiar și Voronin a declarat că trebuie organizate alegeri
anticipate.
Pe 11 iunie, deputații au discutat modificarea sistemul electoral, data
alegerilor locale, modificarea legii cu privire la procuratură.
Deciziile Curții
Constituționale, neconstituționale
22 mai Dodon se adresa Curții Constituționale, prin care solicita opinia
curții cu privire la data dizolvării parlamentului.
Fața nemachiată a membrilor CC:
1. Mihai Poalelungi, președinte CC- învinuit de mai multe ori de afiliere cu
Partidul Democrat;
2. Corneliu Gurin- Procuror
General al R. Moldova în perioada fraudei bancare, la comanda păpușarului, l-a arestat pe Filat în plenul
parlamentului;
3. Artur Reșetinicov- tranfug comunist;
4. Raisa Apolschi- nașa păpușarului;
5. Aurel Băieșu- fost deputat pe listele PDM;
Țin să remarc că, pe 8 iunie PD a convocat 3 briefing-uri de presă prin
care contestau toate deciziile adoptate de noul parlament.
Pe 9 iunie, în PMAN, membrii PD au contestat acțiunile lui Dodon și l-au
trimis în demisie. Interimatul fiind asigurat de Pavel Filip. Imediat Filip a
semnat decretul de dizolvare a noului parlament și-a stabilit data noilor
alegeri anticipate în fața a 2000 de protestatari pediști. Astfel, după
Partidul Democrat alegerile parlamentare se vor desfășura vineri, 6
septembrie.
Tot PD va colecta semnăturile necesare pentru demiterea președintelui
Dodon.
La rîndu-i Dodon a anulat toate decretele semnate de Filip.
Dodon blamat de toți
7 iunie, imediat după finisarea Consiliului Republican al PSRM, Dodon
susținea că socialiștii doresc o coaliție, ACUM, or niciodată. Mesaj care a stat la temelia actualei
majorități parlmentare.
Pe 9 iunie la mitingul PD, directorul întreprinderii Mileștii Mici a aruncat cîțiva
curcani în ograda președenției, dînd de înețeles că așa va arata și soarta lui
Dodon de acum în colo. Pînă a fi aruncați, curcanii au fost descîntați de
Plahotniuc.
Într-o intervenție pe facebook, fostul șef ANRE, Victor Parlicov sublinia: „Rolul PDM in promovarea intereselor
Federatiei Ruse in detrimentul cetatenilor R.Moldova a fost nu mai puțin
important decat al lui Dodon și PSRM”.
PS: Lungă și grea a fost soarta actualei majorități
parlamentare.
Ar trebui să recunoaștem că, rolul decisiv în deoligarhizarea țării l-a
avut Dodon, fără de care procesul s-ar fi limitat la vorbe.
Ce va urma, rămîne de văzut.
Regimul Plahotniuc deja se prăbușește...se ard probele furtului bancar, Plahotniuc
transferă banii în osffshoruri...
