În decurs de 4 ani executivul de la Chișinău a schimbat 7 prim-miniștri. O
parte stau la puișcărie, unii au dispărut subit din vizorul public, iar alții
continuă să facă politică. Toți au ocupat
funcția de prim- ministru în timpul mandatului președintelui Timofti.
Vlad Filat- a fost prim-ministru al Republicii Moldova în 2 mandate consecutive. Deci, cel mai longeviv prim-ministru
din cadrul alianței pro –europene. A
fost investit în funcția de premier pe 25 septembrie 2009. În 2013, în urma
unui conflict în coaliția de guvernare este detronat din funcție. Pentru
demisia acestuia au votat 54 de deputați ai
PCRM și PD. Cu o saptămînă înainte de demiterea sa, fracțiunea PCRM inainta în parlament moțiunea de cenzură
împotriva guvernului Filat. Motivul invocat de comuniști era corupția din cadrul guvernului. La 22 aprilie
același an, Curtea Constituțională pronunța hotărîrea
privind examinarea constituționalității Decretelor Președintelui Republicii
Moldova privind demisia Guvernului, pentru suspiciuni de corupție. Ca urmare
s-a constatat că Vlad Filat nu mai poate ocupa vreo funcție publică. La alegerile din 30 noiembrie 2014 este ales în calitate de deputat. Pe 15
octombrie 2015, îi este retrasă imunitatea parlamentară, în baza aceluiași
argument pentru care a și fost demis din funcția de prim-ministru. În aceeași
zi este încătușat în plenul parlamentului și tranferat în izolatorul CNA. După
un lung proces, în care procurorii așa și n-au găsit probele în baza
acuzațiilor pentru care i-a fost retrasă imunitatea, Filat a fost condamnat la
9 ani de pușcărie. Concomitent, i-a fost retras Ordinul Republicii și
sechestrate bunurile.
Iurie Leancă- Pe 23
aprilie 2013 este numit prim-ministru interimar. Pe 15 mai devine prim-ministru
cu acte în regulă, funcție pe care a deținut-o pînă la 10 decembrie 2014, cînd
întregul guvern își prezenta demisia. Cu puțin timp înainte de demisie, mai exact 13 noiembrie, prim-ministrul Leancă
semnează hotărârea
secretă de Guvern prin care aproba
alocarea a 10 miliarde de lei către Banca de Economii, Banca Socială și
Unibank, după ce din aceste instituții bancare fuseseră scoase alte 13
miliarde. Presa a scris că ulterior leii au fost convertiți
în valută, furnizată din rezerva BNM, iar sumele ar fi fost scoase din țară, în
off-shore-uri. Un an mai tîrziu, în
presă se strecoară documentul care confirmă implicarea sa. Lucru negat cu
vehemență pînă nu demult. Revenit la subiect recent, în cadrul unei emisiuni la
TVR, Leancă a punctat: “am semnat
garanţia doar după consultarea/recomandarea instituţiilor financiare
internaţionale: Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional”. Informație dezmințită
imediat de ambele instituții: Garanţia Guvernului pentru
Banca Naţională a Moldovei în noiembrie 2014 pentru pierderile suportate din
cauza fraudei bancare nu a fost o urmare a consultărilor/recomandărilor Băncii
Mondiale”. http://www.jurnal.md/ro/economic/2017/6/14/leanca-a-mintit-declaratia-de-ultima-ora-a-bancii-mondiale-garantiile-din-2014-pentru-bnm-acordate-dupa-jaful-bancar-nu-au-fost-recomandate-de-noi/
Pe 28 ianuarie 2015, Timofti l-a înaintat la funcția de prim-ministru,
fiind însărcinat cu funcția de a forma un nou cabinet. Pe 12 februarie 2015, guvernul premierului
desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al parlamentului. Pentru el au votat 42 de deputați din 51
necesari. Moment în care Leancă a decis să se retragă din PLDM.
Pe 12 aprilie curent, Ghilețchi și cu
Leancă își unesc eforturile întru salvarea alianței pro –europene, în cadrul
grupului Popular European. Deși, legislația parlamentară nu prevede clar
dreptul de constituire a astfel de grupuri, refugiații din PLDM au reușit. Pînă la formarea grupului, Ghilețchi se jura că n-ar
vota pentru schimbarea sistemului electoral. Imediat ce și-au asigurat fotoliul
în prezidiu s-au schimbat și viziunile
de vot. http://agora.md/stiri/31899/spun-una-fac-alta--grupul-ppem-din-parlament-a-votat-uninominalul-desi-mai-devreme-anunta-ca-nu-l-sustine
Chiril Gaburici- a deținut funcția de
prim –ministru în perioada 18
februarie - 22 iunie 2015 cînd și-a prezentat demisia. A fost inaintat de PLDM, dar susținut din
umbră de Voronin. Pentru au votat PDM,
PCRM şi PLDM. Iurie Leancă și Liliana Palihoici s-au abținut de la vot. Potrivit
Europa Liberă, în ziua nominalizării sale în funcţia de
prim-ministru, cunoscutul sociolog Doru Petruţi, a publicat pe blogul său un
comentariu întitulat „Guvernul din umbră”, unde se întreba „în primul
rând merită să îl felicităm măcar pentru reuşita extraordinară de a ajunge în
doar câţiva ani de la un simplu şofer, agent de vânzări, director de vânzări şi
apoi Director General la companii de sute de milioane de dolari”.
Numele lui Gaburici
este asociat și cu Voronin. Presa a speculat că
Gaburici ar fi îndeplinit un rol destul de important în cadrul ceremoniei
religioase a nepoatei liderului PCRM.
Tot el, aflat în fruntea
Moldcell a fost acuzat de implicare în
evenimentele din aprilie 2009. Comisia Nagacevschi, menționa că „Unul din operatorii de telefonie
mobilă și anume „Moldcell” a sfidat prevederile legale și a încercat să ducă în
eroare comisia de anchetă, susținând că nu a suspendat serviciile sale, iar
întreruperea legăturii telefonice a fost cauzată de suprasolicitarea
rețelelor”.
Gaburici a făcut istorie și ca
premierul cu diploma de bacalaureat falsificată. Pe seama cazului a fost pornit
dosar penal.
Natalia Gherman (interimar)- la 22
iunie 2015 președintele Nicolea Timofti a
desemnat-o în calitate de prim-ministru interimar. A asigurat interimatul
funcției până la data de 30 iulie 2015. Natalia Gherman este fiica președintelui Mircea Snegur. În februarie 2016
a fost înaintată de executivul de la Chișinău în funcția de secretar al ONU.
Valeriu Streleț- a fost al 11-lea primier din istoria țării. Investit în funcție pe data de 30 iulie 2015.
Mandatul său a durat relativ puțin, dar mai mult lung decît al lui Gaburici. A pus bazele celei mai
incompetente echipe de miniștri. Pe
30 octombrie Guvernul Streleț a fost demis prin moțiune cu votul a 65 de
deputați.
Cu numai 2 saptamîni înainte de demisie, Filat îl face șef al
PLDM. Postură din care Streleț începe măturarea persoanelor incomode lui. Se ajunsese în
momentul că Streleț a declarat că Filat ar putea fi exclus din PLDM. http://adevarul.ro/moldova/politica/filat-exclus-pldm-i-demostra-vinovatia-fraudele-dela-be1_562f19d0f5eaafab2c139ff7/index.html . La rîndu-i liderul
PSRM l-a acuzat că prim-ministrul Streleț
este coproprietar la Caravita CO, alături de Filat. Fapt demonstrat ulterior
prin probe video. http://agrobiznes.md/video-filat-si-strelet-surprinsi-cum-inspectau-tehnica-si-terenurile-agricole-caravita.html.
Streleț a menționat că sunt doar calomnii și l-a acționat
pe liderul socialist în judecată. Procesul s-a finisat pe 28 iunie 2017,
cînd Curtea Supremă de Justiție i-a oferit câștig de cauză președintelui
Dodon. https://crimemoldova.com/news/politika/valeriu-strele-a-pierdut-la-csj-dosarul-mpotriva-lui-dodon/
Tot Streleț a
fost acuzat că firma sa ar vinde
pesticide cu termen expirat.
De curînd, în cadrul unui
interviu Streleț a menționat că se ocupă de afaceri.
Gheorghe Brega (interimar)- în perioada 30 octombrie 2015- 20 ianuarie 2016 a deținut interimatul funcției de premier. În
calitate de prim-ministru nu s-a evidențiat deloc. În schimb pe alte segmente i
s-a tot dus faima.
În 2003 cînd deținea funcția de şef de secţie la Institutul
Oncologic, ar fi lovit o soră
medicală foarte dur. În urma loviturilor, femeia a fost internată în
spital cu hemoragie intracraniană. În consecință s-a les cu grad de invaliditate pe viață, iar
Brega a scăpat basma curată, menționa Timpul.md. Numele său a figurat întrun
dosar legat de piața farmaceutică. Atunci compania românească Balkan Pharmaceuticals
îl acuza pe Brega de trafic de influență. Pe 30 iulie 2015 este învestit în funcția de viceprim-ministru pentru
probleme sociale în Guvernul Streleț. Pe 26 mai Ghimpu susținea că
părăsește coaliția de guvernare. Brega în loc să- și prezinte cererea de
demisie precum a ordonat chiar Ghimpu,
și-a prezentat cererea de concediu. Într-o altă cerere demnitarul
solicita ajutor social, echivalentul unui salariu.
Ion Sturza- a fost și el un personaj de-o zi. Încrezut în sine credea că Plahotniuc chiar îl
va face prim-ministru.
Pavel Fillip- din toți premierii, Filip are cel mai pătat obraz. Pe 15
ianuarie 2016 a fost desemnat la funcția de premier de președintele
Timofti. Guvernul său a fost investit în
toiul nopții ca hoții la furat. Tot pe
întuneric și-a început activitatea în executiv.
Una din primele sale promisiuni în funcția de prim-ministru viza
recuperarea miliardului furat. Chiar
mi-am propus împreună cu colegii atunci când vom purcede pe această cale, să
avem poate un panou, unde zilnic să vadă toată lumea că uite astăzi s-a reuşit
recuperarea la această sumă de bani, mâine s-a reuşit de recuperat această sumă
de bani. – Şi unde veţi pune acest panou? Cel puţin va fi un panou electronic”,
susținea Filip pentru digi24. Numai că măruntaele recuperate pînă în acest moment parvin din bunurile
vîndute ale bancilor falimentate.
De cînd este în fruntea executivului,
s-au majorat tarifele la serviciile comunale de cîteva ori. A crescut pragul de
pensionare, au fost tăiate subvențiile la pedagogi și medici.
Este acuzat că ar proteja schema cu
anabolizante depistată în cadrul Poștei
Moldovei.
Cerșește zilnic suport financiar de la
europeni pentru ași menține funcția.
Orice tentativă din partea opoziției de al demite este subminată.
Potrivit Centrului de Investigații Jurnalistice,
Filip este unul din arendatorii de pădure din zona Dănceni-Sociteni. http://www.investigatii.md/ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu