Metodele extremisme ale dreptei contra statalității moldovenești

Partidele din Republica Moldova sunt într-o concurenţă acerbă spre determinarea vectorului şi a valorilor naţionale încă de la declararea independenţei. Toţi uitând de constituţia Republicii Moldova în care este stipulat că suntem un stat suveran şi independent, care are o istorie şi o poziţie în faţa structurilor internaţionale.

Am obosit s-o aud pe preşedintele PNL, Vitalia Pavlicenco strigând de fiecare dată, la toate canalele media „Unirea cu România”, de parcă aceasta ar fi unica oportunitate care ne-ar salva de sărăcia existentă.

La unison şi în tandem cu ea este şi Acţiunea Civică 2012, care susţinută de banii Bucureştiului, nu încetează să obosească populaţia cu acţiunile lor în preajma zilei de 1 decembrie. De parcă încercuirea Guvernului ar contribui oarecum la apropierea celor două maluri.

Mai nou și Maia Sandu ar vota pentru Unirea cu România în cazul unui referendum. De parcă semnătura dînsei ar însemna ceva.

Deja şi Mihai Ghimpu a conştientizat faptul că unirea nu va avea loc niciodată, poziţionându-şi ideile spre apropierea de UE prin intermediul parafării Acordului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Treziţi-vă doamnelor şi domnilor politicieni şi coborâţi cu picioarele pe pământ precum a făcut-o Ghimpu!!!